Contextul proiectului

forneets context

Contextul național prezentat în cadrul GSCS reflecta o situație destul de îngrijorătoare in ceea ce privește atât șomajul, cat si rata de ocupare in rândul tinerilor in sensul unor valori medii naționale mai mici decât cele la nivelul UE-28. Date mai recente (v. Buletinul Informativ – BI nr. 1/ianuarie 2021 emis de către ANOFM) reflecta o creștere a șomajului la nivel național in decembrie 2020 (3.8%), respectiv cu 0, 06pp mai mult fata de luna anterioara si cu 0, 41pp fata de decembrie 2019.

Exprimat valoric, numărul total de șomeri (decembrie 2020) a fost de 296.051 persoane, cu 5.375 persoane mai mult fata de finele lunii noiembrie 2020. „Pe medii de rezidență, numărul șomerilor la finele lunii decembrie se prezintă astfel: 99.031 șomeri provin din mediul urban și 197.020 șomeri provin din mediul rural” (conform BI citat anterior, p. 3).

In ceea ce privește grupele de vârsta: tinerii <25 ani au reprezentat 38.080 persoane (12, 86% din total) categoria de vârsta între 25 și 29 de ani a reprezentat 15.157 persoane (5, 12% din total)
Cumulat, tinerii între 16 și 29 au reprezentat 53.237 persoane, respectiv 17, 98% din totalul național, evidențiind în continuare o situație delicată pentru această grupă de vârstă. Totuși, se poate evidenția un aspect îmbucurător, grupa de vârsta între 25-29 de ani înregistrând cele mai mici valori dintre cele 6 categorii de vârstă analizate la nivel național.

In ceea ce privește tinerii NEETs la nivel național se fac o serie de eforturi, finanțate din bugetul de stat sau din fonduri europene nerambursabile, atât pentru identificarea, cât și pentru înregistrarea la SPO și profilarea lor. Printre aceste eforturi se numără și proiectul INTESPO – Înregistrarea Tinerilor în Evidențele Serviciului Public de Ocupare, care are ca obiectiv general „creșterea numărului de tineri inactivi NEETs înregistrați la Serviciul Public de Ocupare (SPO) în vederea furnizării de măsuri personalizate de sprijin” (https://proiectintespo.ro/obiectivul-general-al-proiectului/). Raportările din cadrul acestui proiect și alte date statistice la luna decembrie 2020 evidențiază un număr destul de mare al tinerilor NEETs, respectiv de 159.727 tineri identificați, din care 145.772 înregistrați.

Din perspectiva regiunilor de dezvoltare vizate de prezenta cerere de finanțare, situația este următoarea:
• Sud Muntenia (SM): 22.568 persoane identificate (cca 14, 13% din total național) și 16.625 persoane înregistrate (cca 11, 40% din total național)
La nivelul regiunii SM cele mai mari valori, între cca 4.400 si cca 5.000 de persoane, se înregistrează în județele Prahova si Argeș, la polul opus situându-se județele Dâmbovița și Giurgiu cu valori între cca 2.300 și cca 2.500 de persoane identificate.
• Sud-Est (SE): 24.372 persoane identificate (cca 15, 26% din total național) si 21.431 persoane înregistrate (cca 14, 70% din total național).

La nivelul regiunii SE cele mai mari valori, de cca 5.600 de persoane, se înregistrează în județul Galați, urmat de Constanța cu cca. 4.500 de persoane, la polul opus situându-se județele Tulcea și Brăila cu valori între cca 2.000 și cca 2.200 de persoane identificate.

Printre măsurile adoptate de ANOFM pentru susținerea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă se numără și Planul național de formare profesională. In anul 2020 au fost furnizate 487 de programe de formare profesională gratuite, la care procentul de participare al șomerilor cu vârsta sub 25 de ani a fost foarte redus, respectiv de doar 20, 26%, procent destul de mic raportat la numărul șomerilor din această grupă de vârstă raportați la finele lunii decembrie 2020 și foarte mic, dacă ne-am raporta la numărul tinerilor NEETs identificați și înregistrați la nivel național. „În funcție de nivelul de studii al șomerilor participanți la cursurile de formare profesională, cei mai mulți cursanți, 4.597 persoane (63, 14%) au studii profesionale, liceale sau postliceale, urmați de cei cu studii primare și gimnaziale – 1.477 persoane (20, 28%) și cei cu studii superioare – 1.207 persoane (16, 58%)” (v. BI citat anterior, p. 4). Cele mai populare cursuri, după numărul de participanți au fost: inspector/ referent resurse umane – 828; lucrător în comerț – 752; operator introducere, prelucrare, validare date – 611. Totodată, conformul Buletinului Informativ amintit, ANOFM a programat pentru luna februarie 2021, 58 programe de formare profesionala pentru 870 persoane care beneficiază, conform legii, de servicii de formare profesionala gratuite. In aceasta lună, cele mai multe cursuri, cu număr mare de participanți, se vor organiza în județele: Dâmbovița (70 persoane), Vrancea (70 persoane), București (56 persoane).

Printre programele de formare identificate ca necesare din perspectiva locurilor de munca vacante (și ceilalți factori ca conduc la crearea ofertei de formare), programele pentru calificările/specializările „operator introducere validare și prelucrare date” și „competente informatice” au alocări generoase (locurile 4 si 5) in top 10 programe de formare cu cele mai multe locuri disponibile. Aplicarea masurilor de stimulare a ocupării (inclusiv programele de formare amintite anterior) prevăzute in legislația actuala a condus la încadrarea in munca a 235.932 persoane in anul 2020 (din care, 122.985 persoane provin din mediul urban, iar 112.947 persoane sunt din mediul rural). În BI citat anterior se precizează: „Din totalul persoanelor ocupate până la data de 31 decembrie 2020, 95.859 au peste 45 de ani, 50.533 au vârsta cuprinsă între 35 și 45 de ani, 43.777 au între 25 și 35 de ani, iar 45.763 sunt tineri sub 25 de ani (dintre care 30.299 tineri NEET).” Astfel, putem observa ca tinerii NEET sub 25 de ani reprezintă un procent de cca 66, 21 din totalul tinerilor sub 25 de ani si cca 12, 84% din totalul persoanelor încadrate in munca la nivel național in 2020, reprezentând in continuare procente scăzute pentru acest indicator si reflectând in continuare situația evidențiata in GSCS pentru raportările anului aferente 2015. Având in vedere datele statistice prezentate, consideram ca structura propusa a grupului ținta (v. secțiunea specifica din CF), activitățile, subactivitățile si intervențiile propuse sunt corelate pe deplin cu obiectivele apelului de proiecte, proiectul incluzând masuri de stimulare a ocupării (identificare si înregistrare NEETs; formare profesionala; medierea muncii; susținerea antreprenorialului și finanțarea acestuia) relevante pentru si orientate pe soluționarea nevoilor specifice ale GT propus format din tineri NEETs cu vârsta intre 16 si 29 de ani din regiunile SM si SE.

Nu in ultimul rând, prin activitățile propuse pentru specificul grupul țintă asumat al proiectului si nevoile acestuia se va asigura o implementare coerentă a măsurilor incluse atât în Planul de implementare a Garanției pentru Tineret 2017-2020, cat și in Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de muncă 2014-2020 (direcțiile de acțiune: 1.1 dedicata NEETs; 2.3 participare grupuri vulnerabile pe piața muncii), Strategia Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome 2015-2020 (direcțiile de acțiune A. Educație si B. Ocupare), Strategia națională de învățare pe tot parcursul vieții 2015-2020 si celelalte strategii selectate in cadrul secțiunii „Relevanta” din CF. Prin activitățile, masurile si intervențiile propuse proiectul este relevant pentru prevederile următoarelor documente strategice, in a căror implementare intervine in mod direct: Strategia naționala privind incluziunea sociala si reducerea sărăciei 2015-2020 – Cap. 2.1 Ocuparea forței de munca – Cap. 2.4 Educație Strategia Naționala privind Învățarea pe tot Parcursul Vieții – Anexa 3, Direcțiile de acțiune 1.4, 2.4, 7.3, 7.4 Strategia naționala de competitivitate 2014-2020 – Prioritatea 3, Componenta: Resurse umane și educație: îmbunătățirea calității sistemului de educație și formare astfel încât să asigure corelarea cu piața muncii Programul Național de Reformă (PNR) – Obiectivele naționale 4.1 Ocuparea forței de muncă si 4.8 Incluziune socială și reducerea sărăciei.

In concluzie, in contextul dat, proiectul propus spre finanțare contribuie direct la realizarea obiectivelor si/sau direcțiilor de acțiune specifice ale apelului de proiecte si ale altor documente programatice relevante, generând astfel efecte pozitive la nivelul GT vizat în baza ofertei furnizate prin resursele alocate proiectului in vederea aplicării masurilor de stimulare a ocupării propuse pentru atingerea indicatorilor și rezultatelor estimate.